vineri, 15 aprilie 2016

O idee GENIALĂ de-a pune bani deoparte

Sau titlul comercial "Cum am pus deoparte 8.000 lei într-un singur an DOAR cu acest simplu truc!", dar ar însemna să mint, căci abia ce am aflat ideea. Pe care o declar GENIALĂ, pentru că mie nu mi-a trecut prin minte.
Am citit-o pe blogul Mariei Campagna Franklin, jurnalistă la Boston Globe și profesoară de jurnalism în SUA.
Este o idee mai mult pentru adulți, dar poate fi aplicată și copiilor în anumite contexte. Am promis adulților fără copii că scriu și pentru ei, din când în când :).
IDEEA: De fiecare dată când primești rest sau îți trece prin mână o bancnotă de 5 LEI, PUNE-O LA PUȘCULIȚĂ! În articolul original era vorba de 5 dolari (cam 20 de lei), dar pentru România eu zic că putem începe cu pași mici. Și apoi cu o bancnotă de 10 lei, dacă ai determinare, ambiție și un scop precis.
Îmi poți spune acum, fără să te uiți în portmoneu, ce personalitate apare pe bancnota de 5 lei? Sau ce clădire? Niciodată nu vei mai privi cu aceeași ochi bancnota mov de 5 lei, iar Enescu și Ateneul vor căpăta noi semnificații în mintea ta :).
Primul pas e foarte simplu: dorința de a economisi, pregătirea unui plic sau a unei pușculițe și PRIMA BANCNOTĂ DE 5 LEI. Pe măsură ce vezi banii acumulându-se, nu vei fi tentat/ă să îi cheltui. Un obicei ca un joc haios ce va crea dependență: zilnic vei fi provocat să mărești suma cât mai rapid.
5 reguli pentru "Fondul de 5" (gândite de mine):
1. Nu mă abat niciodată de la această regulă de a pune deoparte cel puțin o bancnotă de 5 lei pe zi!
Odată stabilit obiceiul, din momentul în care te trezești dimineața, vei vedea că mintea va începe să caute soluții pentru obținerea unei bancnote de 5 :). În funcție de dorința ta de a economisi, dar și de puterea financiară, poți alege să pui deoparte cel puțin 5 lei / zi sau, mai ambițios, TOATE bancnotele de 5 care îți trec prin mână în acea zi.
2. Această bancnotă NU trebuie cheltuită! Ea trebuie să ajungă în pușculiță sau plicul special. E posibil să ai și alte pușculițe, fonduri de urgențe sau plicul cu bani pentru vacanță, asta e însă ceva separat și special. Dar dacă până acum nu ai reușit să economisești bani, ăsta e de departe cel mai bun truc să ÎNCEPI de undeva.
3. În momentul în care primesc rest o bancnotă de 5 - o și pun deoparte, ca să nu fiu tentat/ă să plătesc alte produse cu ea.
Desigur că vom avea mici excepții, de exemplu când primești de la bancomat NUMAI hârtii de 5 lei (sau 10, cum alegi tu, dar să fie doar un tip de bancnotă). Aici cred că trebuie stabilită o regulă la regulă: când primesc rest sau scot bani de la bancomat multe hârtii de 5 lei, trebuie să pun deoparte cel puțin 1-2". Ți se pare greu?
Sau invers, dacă în ziua respectivă nu primești rest o bancnotă de 5, poți ruga colegii de la birou sau colegii de apartament :) să îți schimbe niște bani.

4. Seara nu mă voi culca până nu voi face rost de cel puțin o bancnotă de 5 lei.
Înainte de culcare vei fi foarte entuziasmat/ă să îți golești buzunarele, să faci monetarul sau curat în geantă (eu chiar fac în fiecare seară), căutând bancnotele de 5 lei. Un joc amuzant, care te provoacă și să te organizezi mai bine. Numai plusuri.
5. Cheltuiesc suma adunată pe lucruri cu adevărat importante de care am nevoie, pasiuni la care tânjeam de mult și care îmi vor îmbunătăți stilul de viață, o vacanță culturală în jurul lumii, un examen de certificare care îmi va aduce un plus la CV SAAAAU o las neatinsă, întru inspirație și atragerea abundenței.
Bottom line, asta înseamnă economii de 1.825 lei / an în cazul unei bancnote pe zi, cu efort minim. Sau 3.650 lei pentru două. Ca să nu mai vorbim ce se va întâmpla când vei încerca cu 10 lei (vei colecționa artă, cu Nicolae Grigorescu :)).
Iar dacă partenerul / soțul participă și el, deja vorbim despre DUBLAREA sumei!
(Dacă ești o persoană care plătește absolut orice cu cardul, e mai greu să încerci experimentul ăsta. Singura problemă e să nu fie de credit, caz în care chiar e nevoie să treci la plățile cash, ca să supervizezi mai ușor totul, înainte să ia proporții nedorite.)
Unii oameni adună sporadic monede într-un borcan, alții –mult mai ambițioși și în primul rând disciplinați– economisesc 10% din venitul lunar (atenție, din venit, adică înainte de a trece la cheltuieli și plata facturilor). 
TU poți începe cu "Fondul de 5". Pentru fundația ta proprie "George Enescu" J.
De fapt, hai să începem împreună! Voi pune pe pagina de facebook foto cu teancul meu crescând de bancnote de 5 :).

Cum vi se pare ideea asta? A mai încercat-o cineva?

O săptămână prosperă!

(c) $imona


Notă: Acest articol este proprietatea "Smart Parents - Rich Kids" și este protejat de legea drepturilor de autor. În lipsa unui acord scris din partea noastră, puteți prelua maximum 1.000 de caractere din acest articol, iar în continuare puteți face trimitere la sursă. Vă mulțumim că astfel protejați munca noastră!

Informații despre autoare găsiți la finalul primului articol, ”Cum să crești copii cu un IQ financiar ridicat (part I)”.

luni, 4 aprilie 2016

Copiii chinezi ne dau lecții de educație financiară

Într-o duminică însorită, 100 copii cu vârste între 6 și 12 ani, din 3 orașe mari ale Chinei (Beijing, Shanghai și Wenzhou), i-au suprins total pe adulți prin maturitatea lor …financiară. Aceștia au fost supuși unui test condus de Ant Financial (o instituție financiară specializată în domeniul tranzacțiilor online).

Fiecare elev a primit câte 200 yuani (aprox. 30 $ sau 125 LEI), fiind lăsați să se plimbe într-o zonă comercială, unde se vindeau multe jucării și dulciuri. Scopul acestui test era să se determine cât de repede își vor cheltui copiii toți bănuții, însă câțiva copii le-au dat planurile peste cap prin modul în care au ales să-și gestioneze banii primiți.

Li s-a oferit și opțiunea de a nu cheltui (adică să se uite la ceilalți cum își iau jucării și mănâncă dulciuri), ci de a-și pune banii "deoparte" pentru o perioadă de timp (fiind îmânați unui adult), considerând asta o investiție. Urmau să le fie returnați la final, cu profitul aferent. Ca să-și maximizeze profitul din investiții, unul dintre copii (Beijing) a împrumutat bani de la colegi, oglindind astfel, la scară mică, piața actuală a investițiilor.

Alt copil din Shanghai a decis să cumpere singurul robot Transformers din zonă, după care a organizat o licitație pentru ceilalți: a făcut un profit de 80% peste suma plătită.
În Wenzhou, primul oraș în care antreprenorii privați au început să se dezvolte, 3 copii au încercat să supraliciteze pentru o mașină de vată de zahăr, dulciuri pe care apoi le-ar fi vândut celorlalți copii. 2 dintre ei au format un "consorțiu" și au câștigat în fața celui de-al treilea. Când startup-ul s-a dovedit prea puțin profitabil, cei 2 fondatori au hotărât să se spună unui proces "chinuitor" de reducere a stocurilor, alegând să mănânce surplusul de vată de zahăr produs J.




Separat, a fost lansat și un sondaj online, în care 1.000 de copii au fost întrebați cum și-ar cheltui ei banii de buzunar + alocația pe perioada sărbătorii cunoscută sub numele de Chinese New Year sau Spring Festival (când angajații primesc 7 zile libere, iar copiii au o lună de vacanță). 31% au răspuns că ar încredința banii părinților ca să fie investiți, iar 61% au preferat să îi păstreze pentru zile negre. Foarte puțini copii i-ar fi cheltuit imediat.

Ma Liping (cea care conduce programul de educație financiară în cadrul Ant Financial) recunoaște că părinții și cadrele didactice evită să vorbească elevilor despre bani, de teama ca ei să nu înceapă să venereze banul de la vârste fragede. "Însă părinții chinezi realizează din ce în ce mai mult importanța educației financiare, ca parte integrantă a educației de zi cu zi. La fel cum învățăm să interacționăm și să păstrăm bune relații cu oamenii din jur, să-ți gestionezi finanțele este o abilitate care se îmbunătățește doar în timp.", a precizat Ma.

În Guangzhou s-a introdus deja în curriculum educația financiară, începând de la școala primară până la liceu. În plus, toate resursele găsite pe internet oferă informații financiare de care bunicii sau părinții lor nu au avut parte în copilărie.

Și ca să revenim ușor în spațiul mioritic: deunăzi am urmărit o frântură dintr-un interviu cu Silviu Prigoană, despre copilăria lui. Lăsând la o parte cancan-urile, politica și problemele sale financiare speculate de media (lucruri la care eu mă pricep câtuși de puțin), faptul că el a început să câștige primii bani încă din clasa a 4-a vine să demonstreze că unii copii dețin abilități antreprenoriale încă de mici. Concret: a investit într-un aparat foto, își fotografia colegii, cu profit de 75% per fotografie, iar din acel moment nu a mai avut nevoie de "niciun leu de la părinți".

Nouă nu ne va rămâne decât să le recunoaștem aceste abilități antreprenoriale (utile în viață indiferent ce profesie vor avea sau dacă vor avea afacerea lor proprie), la fel de ușor cum recunoaștem urechea lor muzicală sau pasiunea timpurie pentru informatică J.

Notă: În studiul efectuat de Standard & Poor, România deține ultimul loc în Europa (22%) și locul 124 (din 143) în clasamentul global al nivelului de educație financiară a populației (în rând cu țări sărace din Africa). Doar 22% dețin cunoștințe financiare și doar 15% economisesc pentru bătrânețe. În China, țară comunistă, procentul este de 37%.


Idei despre ce am putea face noi pentru copiii noștri, pentru creșterea IQ-ului lor financiar, găsiți pe blogul meu, aici și aici.
Iar pe pagina de facebook găsiți și mai multe idei și foto de la cursuri, pastile cu idei de-ale copiilor pentru inspirație șamd.

*

Surse: 


http://www.wall-street.ro/special/academia-broker/192186/cati-dintre-romani-stiu-ce-este-dobanda-suntem-la-egalitate-cu-sudan-si-honduras-in-clasamentul-educatiei-financiare.html

vineri, 11 martie 2016

Cum să crești copii cu un IQ financiar ridicat – 10 pași (part 2)

Toți copiii au nevoie de educație financiară: o recunosc din ce în ce mai mulți părinți. Chiar dacă provine dintr-o familie modestă financiar, cu atât mai mult copilul trebuie educat, ca să evite să se îngroape și el, la rându-i, în datorii. Copilul provine dintr-o familie prosperă financiar și nu a dus lipsă de nimic? Cu atât mai mult el trebuie implicat de mic în business, trebuie educat ca, mai târziu, să știe să se descurce și în lipsa părintelui sau în lipsa banilor (oricine poate falimenta), să știe să aibă grijă de afacere și de angajații acesteia și, de ce nu, să multiplice averea familiei. Astfel, părintele va fi extrem de mândru să aibă cui să predea afacerea în mâini bune, fie că i-o lasă moștenire sau îi predă o mică parte pe care să o dezvolte el singur.
Așa cum am promis, voi continua în partea a doua cu sugestii de aplicat în viața de zi cu zi, în care (vrem, nu vrem) facem plăți, negociem, achiziționăm, gestionăm salariul și (ideal) alte resurse financiare, facem mici cumpărături, mergem la bancă sau la bancomat, apreciem (sau nu) serviciile pentru care plătim sau, pur și simplu, facem monetarul portofelului sau pușculiței.
(Găsești aici prima parte a articolului.)
Sunt concluzii la care am ajuns după 10 ani de mămicie, după 2 ani de predare a educației financiare și antreprenoriale pentru copii și de adaptare a unor idei bune din alte țări / culturi la stilul nostru de a ne crește copiii.

1. Sfătuiți-vă împreună cum să reduceți anumite cheltuieli. Vorbeam în articolul precedent de implicarea copiilor în discuțiile familiei despre buget. Desigur, nu să asiste la certuri despre "datorii și cine aduce mai mulți bani în casă" :). Stabiliți o ședință drăguță (puteți să o numiți management meeting :)), cu snacks-uri, ceai și prăjiturele, în care copiii să propună idei pentru diminuarea cheltuielilor cu combustibilul, energia electrică sau apa. Ei vor simți că au contribuit la bunăstarea familiei, venind cu idei pe care va trebui să le și implementați împreună.
Exemple: un copil poate fi ridicat la rangul de Light Guardian (sau Păzitorul Luminii pentru cei mai mici, care vor fi super încântați că dețin o funcție așa importantă în familie), adică să patruleze prin casă periodic și să stingă becurile uitate aprinse, aparatele TV la care nu se uită nimeni șamd. Alt copil poate să creeze niște afișe haioase care să ne reamintească să închidem apa la robinet în timpul perierii dinților. (Voi reveni cu multe alte exemple și joculețe, trebuie doar sa te abonezi la paginade facebook, unde vor fi și multe pilule scurte).

2. În cadrul discuțiilor despre buget, NU puneți accentul pe cheltuielile ce vizează copilul! Nu prin sentimenul de (auto)învinovățire vom ajuta copilul să înțeleagă mai multe despre felul în care banii aleg să facă check-in sau check-out pe la noi pe acasă :).

3. Periodic (chiar și dacă nu avem copii) e bine să revizuim bugetul, lista veniturilor și cheltuielilor, resurselor de care dispunem, priorități și nevoi. Făcând asta de față cu cei mici, mai în joacă – mai în serios, le imprimăm și lor acest obicei extrem de sănătos, util nu doar pentru micile lor economii, ci și mai târziu în viață, când vor deveni independenți: când fie vor trebui să-și drămuiască banii primiți pe perioada unei tabere, fie vor studia în alt oraș / altă țară sau vor gestiona fondurile unei organizații studențești / de voluntariat.




4. Povestiți copiilor despre job-urile voastre, ce implică ele (efort fizic și/sau intelectual, timp) și cum sunteti remunerați. Ei trebuie să conștientizeze de mici că banii nu pică din cer, nu cresc în pom, astfel încât să realizeze cât efort depune tata sau mama pentru a cumpăra, la un moment dat, păpușa aceea sau acel lego care costă 100-200-300 lei. Aici se poate integra și exercițiul propus în prima parte a articolului, de a remunera copiii pentru anumite activități gospodărești și de a-i ajuta să strângă ei înșiși bani pentru cadoul dorit.

5. Convertiți împreună sumele de mai sus (jucării de care ei au maaare nevoie, chiar acum! :)) în alte cheltuieli necesare familiei. Prin comparație, copiii vor realiza mai ușor valoarea reală a banilor, vor învăța să aleagă și să aibă răbdare.
Exemple: "200 de lei înseamnă abonamentul tău pe o lună la pian / karate, e o valoare mare. TU ce crezi că e mai folositor?", "Am putea pune deoparte acești 300 lei și luna viitoare îți vei putea cumpăra bicicleta dorită." (mai târziu putem trece și la mici investiții, dar asta e altă discuție)

6. Povestind despre meserii, explicați copiilor de ce unele sunt mai bine plătite, DAR nu aruncați într-o lumină proastă meseriile mai prost plătite sau pe care le excludeți din lista celor dorite pentru copilul vostru. Dimpotrivă, explicați că fiecare are importanța și rolul lui în societate, că nu am exista unii fără alții și că fiecare, indiferent de meserie, trebuie să o facă cu plăcere, să se simtă util și ca în urma lui să rămână doar vorbe bune și un exemplu demn de urmat. Sună pompos, dar sunt sigură că fiecare părinte va găsi un mod jucăuș în a traduce asta copiilor :).

7. Analizați împreună calitatea serviciilor pe care le plătiți zilnic. După ce mergeți la restaurant sau comandați o pizza acasă, după ce conversați cu un funcționar public sau bancar, după ce achitați cumpărăturile casierului de la supermarket, nu ezitați să trageți concluzii despre calitatea serviciilor când rămâneți în familie. Și nu doar pentru a stabili dacă chelnerul merită sau nu bacșiș :). Copilul va învăța nu doar să aprecieze calitatea vs. prețul cerut, dar va învăța să respecte anumite meserii și să își dorească constant o creștere a calității.

8. Acordați-le copiilor o sumă fixă de cheltuială pentru vacanțele în familie. Da, ați auzit bine, fiecare cu bugetul lui :). Chiar dacă sunteți împreună zi de zi, ei vor învăța să își administreze sumele în funcție de perioadă, de varietatea modurilor în care își pot petrece timpul liber (locuri de joacă, închirieri mașinuțe, minigolf, sărituri la trambulină etc.) sau de alte atracții ale copilăriei: înghețată, suc, popcorn... Își vor gestiona bănuții, vor realiza ce înseamnă să cheltui 90% în primele zile sau ce înseamnă să fii atent și să îți rămână și pentru pușculiță. Nu tot ce este în plicul "bani de vacanță" e MUSAI să fie cheltuit. Valabil și pentru adulți! :)

9. Stabiliți sume fixe alocate cadourilor pentru familie, rude și prieteni. Alocați împreună diverse sume fixe, ca regulă de familie clară și de la care nu vă abateți. Exemplu (și doar exemplu): pentru verișori / mătuși și prieteni foarte buni – 150 lei (sau 200 lei); pentru colegii de la școală care îi învită la ziua lor – 100 lei (sau 150 lei); pentru colegii de la birou la plicul comun – 30-50 lei etc.
Dacă stăm prost financiar într-o anumită perioadă a anului, putem chiar renunța să mai cumpărăm cadouri (chiar și în sânul familiei). Creați manual diverse cadouri de suflet, cu sume extra super reduse. Găsiți pe internet idei geniale, chiar și pe pagina noastră de facebook. Un lucru bun (din multe altele) pe care l-am învățat de la foștii mei șefi sud-coreeni (Daewoo) este acela că, în vremuri grele pe care le poate întâmpina orice familie (sau țară), dacă nu avem bani – nu mai cheltuim pe cadouri. Punct.

10. Cadourile trebuie să fie UTILE și e OK să aflăm de la beneficiar sau de la părinții lui (dacă vrem să fie chiar surpriză) cam ce și-ar dori sau are nevoie. Nu are sens să irosim banii pe obiecte inutile. Dacă tot am alocat o sumă sărbătoritului, hai să îi oferim un obiect pentru care poate el deja strânge bani sau pe care nu și-l permite încă (nu e chiar la începutul listei priorităților sale).
Eu (personal) găsesc inutile plușurile de ex., chiar dacă nu toți vor fi de acord cu mine :). Dar dacă verișoara are o tonă de plușuri sau o tonă de lego Friends, încerc să caut altceva: poate are nevoie de un costum nou de balet, sau nu are o sanie din asta modernă, sau vrea să se înscrie la un curs de actorie. Ori ne dorim să petreacă mai mult timp în aer liber și îi cumpărăm niște scule haioase de grădinărit. Off, subiectul ăsta are nevoie de un articol întreg, la câte idei îmi vin acum în minte și când îmi amintesc despre obiceiurile românilor în preajma Crăciunului, Paștelui și tăierilor de moț :).

Cu speranța că și partea a doua ți s-a părut folositoare, autoarea îți mulțumește că ți-ai făcut timp să o parcurgi până la capăt. Am pus sugestiile într-o ordine aleatorie, ca fiecare părinte să găsească ceva util, ceva la care poate nu s-a gândit până acum, pentru inspirație. După buget :) și vârstă.

Am încercat (cu greeeeeu) să fac un articol succint și concentrat. Dacă doriți să dezvoltăm subiectul și să ne împărtășiți din ideile VOASTRE, căci eu am chef de vorbă și de multe completări la ideile de mai sus, mă găsiți pe pagina de facebook, unde pilulele zilnice sunt mai ușor de digerat și de dezbătut.

O săptămână prosperă și o primăvară îmbelșugată!

(c) $imona Ștefănescu, a.k.a. $imo-ney



Notă: Acest articol este proprietatea "Smart Parents - Rich Kids" și este protejat de legea drepturilor de autor. În lipsa unui acord scris din partea noastră, puteți prelua maximum 1000 de caractere din acest articol, iar in continuare puteți face trimitere la sursă. Vă mulțumim că astfel protejați munca noastră!


Informații despre autoare găsiți în articolul precedent.

miercuri, 24 februarie 2016

Cum să crești copii cu un IQ financiar ridicat – 10 pași (part I)

Chiar dacă azi, în plină revoluționare a sistemului educațional, unii părinți nu văd cum se vor folosi în viața reală de masterul absolvit în rezolvarea integralelor sau în teoriile despre pendulul lui Maxwell, EDUCAȚIA FINANCIARĂ este o "materie" de care ne lovim ÎN FIECARE ZI.
Este partea în care chiar avem nevoie de ajutorul părinților, de implicarea lor, de răbdare și ceva lectură în domeniu. Din păcate, avem parte de un segment redus în literatura despre finanțe personale, despre optimizare buget și mai ales despre educația financiară a copiilor. În România lucrurile sunt chiar mai ingrijorătoare: $ubiectul BANI este unul tabu de multe ori sau prosperitatea financiară este privită uneori ca ceva rău (și din lipsă de modele reale de succes, cred eu). Iar vestea și mai proastă este că, la capitolul nivel de educație financiară a populației, suntem în rândul celor mai prost clasate țări :( (la nivel european chiar ultimii).
Așadar, iată câteva idei și sugestii pentru educarea copilului în ale finanțelor personale. Concluzii la care am ajuns după 10 ani de mămicie și după 2 ani de predare a educației financiare și antreprenoriale pentru copii. Vă spun sincer: am învățat și de la ei (vom posta pe pagina noastră de facebook niște sfaturi care, vă jur, nu v-au trecut prin minte :)).

1. Cumpără-i o pușculiță. Da, veți spune, pfff, ce copil nu are o pușculiță :)?! Învață-l când și cum să apeleze la pușculiță. Într-un articol viitor vă voi povesti despre cele 3 pușculițe separate. Sau 4, zic alții. Sau 5 :), căci eu am adăugat și "fondul pentru urgențe".

2. Cu mare încredere, de îndată ce învață adunarea și scăderea, oferă-i sume de bani pentru a face mici cumpărături. La început îi poți testa cunoștințele de matematică supraveghindu-l de aproape când ia restul de la casă, apoi îl vei aștepta în fața magazinului ca, în final, să se descurce singur. Copilul trebuie să intre în contact cu banii cât mai devreme, trebuie responsabilizat, iar pentru asta e nevoie să folosești bani cash (=power of visual) și foarte puțin cardul de credit / debit (noțiuni abstracte). Atenție: nu îl critica dacă greșește! (și în niciun caz de față cu terțe persoane, inclusiv frați / surori!). Înarmează-te cu răbdare: nici tu nu ai știut încă de la 4 ani cum e cu radicalul :).




3. Cu mare încredere, de îndată ce învață adunarea și scăderea, oferă-i sume de bani pe care să le cheltuie în excursii, tabere sau vizite la bunici. Astfel va învăța să își drămuiască bănuții, să își analizeze prioritățile (înghețată sau intrare la locul de joacă sau un suvenir pentru mami / tati), să calculeze, să se raporteze la timp și necesități.

4. Inventează "probleme" pe care să le rezolve la cumpărături, împreună cu tine sau singur. Scopul este, desigur, ca el să învețe să economisească, să optimizeze cheltuielile, să ia decizii importante în scurt timp. Exemplu: Copilul primește (1) lista de cumpărături și (2) suma de bani în care trebuie să se încadreze. Astfel, el va trebui să analizeze reducerile, promoțiile, să compare prețuri vs. cantitate șamd. Când copilul este mai mic, faceți asta împreună la supermarket și țineți cont și de părerea lui (chiar dacă voi știți mai bine :)). El va căpăta încredere în capacitatea de a lua decizii și de a contribui la prosperitatea familiei. Nu vă grăbiți printre rafturi!: e ziua în care plantăm "semințele".

5. Învață să spui NU. Dar nu acel "Nu, pentru că nu avem bani" (care nu este indicat deloc, spun psihologii moderni, voi reveni pe subiect). Este ok să refuzi orice capriciu al copilului, care nu face diferența între nevoie și dorință. În loc să spui "nu ne permitem", încearcă altă abordare: "Nu avem deocamdată buget pentru astfel de cheltuieli, dar fiindcă știu că îți dorești mult acest lucru, spune-mi cum te pot ajuta să strângi TU banii pentru a-l cumpăra.". Astfel copilul este responsabilizat, învață să aibă răbdare pentru obținerea acelui ceva, să găsească soluții variate pentru a economisi bani, să amâne. În viață, mai târziu, nimeni nu îi va oferi ceva imediat, acum; iar nu i se va spune foarte des.

6. Discută cu copilul despre bani, nu ține doar predici! Educația și psihologia modernă a copilului a demontat deja diverse practici învechite din domeniul parentingului, iar copilul trebuie tratat ca o persoană cu drepturi egale în familie: este consultat, i se prezintă opțiuni în alegerile făcute de el, astfel încât să creștem un copil care gândește și ia decizii singur, și nu unul influențat de "gașcă". Astfel se simte implicat în deciziile care se iau în familie. Chiar dacă vârsta nu îi permite să aibă un cuvânt de spus în alegerile voastre financiare, el trebuie implicat încă de mic: când e mai mic - de formă (îi lăsăm impresia că am luat deciziile optime cu ajutorul său, în joacă), apoi el poate deveni ușor-ușor "consilierul" nostru în materie de finanțe. Cine știe cu ce idee bună poate veni sau cum va realiza că trebuie să renunțe la jucăria aia "atât de importantă" :).
Exemplu: Părinții și copiii stau la o masă, cu carnețelul în care sunt notate bugetul familiei, veniturile, cheltuielile, economiile, surplusul șamd. În ziua mult așteptată când salariul sosește, discutăm ce facturi au prioritate, care sunt datoriile urgente (utilități, leasing, taxe școlare) și cele pot fi amânate puțin. Chiar dacă cel mic are 6-7 ani, îi putem explica prioritățile și îi putem cere sfatul, astfel încât el să se simtă implicat și, la finalul zilei, să aibă sentimentul plăcut că a contribuit la bunăstarea familiei.

7. Ajută-l să-și descopere aptitudinile sau modurile prin care ar putea face bani extra (aici voi dezvolta pe larg într-un articol viitor, stay tuned pe blog sau pe pagina de facebook).

8. Stabilește câteva task-uri pentru îndeplinirea cărora copilul să fie remunerat periodic. Am aici 3 sugestii:
(a) periodic este cuvântul – cheie: sarcinile / remunerațiile ar trebui să aibă o anume periodicitate, astfel încât calculele pe care și le face copilul să fie previzibile, să știe pe ce sume se va baza lunar (cum și noi ne bazăm pe salariu la începutul fiecărei luni :))
(b) sume fixe pentru fiecare tip de sarcină (nu acordăm săptămâna aceasta 10 lei, iar peste 7 zile 15 lei pentru aceeași sarcină, doar pentru că ne simțim mai darnici :) sau pentru că ne simțim vinovați și dorim să ne revanșăm pentru alte ...întâmplări recente). Când vrem să învățăm copiii despre bani trebuie să gândim ...NEMȚEȘTE!
(c) nu orice ajutor al copilului în familie trebuie considerat sarcină de remunerat! Trebuie alese câteva, pe principiul dificultății sau de conveniență. În primul rând pentru că recompensele (și nici pedepsele) nu funcționează, ele învață copilul că lucrurile nu se fac cu bucurie și dintr-o dorință intrisecă, ci doar pentru a aștepta ceva în schimb. În al doilea rând, copilului trebuie să îi facă plăcere și să fie responsabilizat să ajute prin casă: să pună masa, să ducă gunoiul, să își păstreze camera curată, să dea de mâncare animăluțelor (pe care mai mult ca sigur el și le-a dorit :) șamd.
Exemplu: Conveniți că, în general, copilul trebuie să își ajute familia la treburile gospodărești, dar că, pentru a-l ajuta să strângă banii proprii, unele activități vor fi remunerate. Cum ar fi (în funcție de vârstă): (a) cele periodice - aspiratul prin casă, udarea plantelor, plimbatul câinelui, tunderea gazonului, ștergerea geamurilor sau (b) ocazionale - bonă pentru frățiorul cel mic cu timp limitat și/sau preț pe oră (10+), curățarea grădinii de frunze, deszăpezirea aleilor. Tip: în general lucruri pentru care am fi dispuși să plătim pe alții, din lipsă de timp, chiar dacă micuții nu le vor face perfect. Pe lângă celelalte lucruri pe care le învață despre drămuirea banilor, copilul învață că efort și timp = bani și să prețuiască altfel munca celor din jur.

9. Discutați despre risipă și efectul ei asupra bugetului. Niciodată nu e prea devreme pentru astfel de discuții, iar pe internet găsiți o mulțime de filmulețe și imagini ajutătoare. Vom avea și noi o astfel de rubrică, în care vom posta și ideile pe care le veți împărtăși cu noi.

10. Și da, GÂNDEȘTE NEMȚEȘTE! Fără compromisuri, fără amânări, fără întârzieri, fără modificări pe parcurs în funcție de starea emoțională. Ne ținem de cuvânt, la fel cum facem și la job, cu clienții și colegii noștri. Nu mai este nicio noutate despre cât de mult învață copilul prin puterea exemplului.

(va urma, stay tuned!)

Cu speranța că acest articol ți s-a părut folositor, autoarea îți mulțumește că ți-ai făcut timp să îl parcurgi până la capăt.

O săptămână prosperă!

(c) $imona Ștefănescu (antreprenor și mămică de 2)

(C) Notă: Acest articol este proprietatea "Smart Parents, Rich Kids" și este protejat de legea drepturilor de autor. În lipsa unui acord scris din partea noastră, puteți prelua maximum 1.000 (o mie) de caractere din acest articol, iar în continuare puteți face trimitere la sursă. Vă mulțumim că astfel protejați munca noastră!

(c) sursă foto: pixabay_unsplash

Despre autoare:



SIMONA ȘTEFĂNESCU


Æ Mamă a 2 copii ghiduși (10 și 2 ani), predau de 2 ani educație financiară la cls. 1 și 2 în sistem privat.
Æ Pasionată de antreprenoriat, am pus bazele câtorva afaceri de familie și am pus umărul la dezvoltarea incipientă a unor firme ajunse acum la CA între 500.000 – 5 mil. euro. Activând peste 15 ani într-o firmă multinațională de audit, contabilitate și consultanță fiscală & juridică și deținând firma proprie, am cunoștințe variate în domeniul financiar – contabil, fiscal, juridic, dar și de marketing și PR (Marketing & Communication Manager, 2007-2016).
Æ Interesată de psihologia și educarea modernă a copilului, am participat la cele mai importante conferințe de parenting, educație și psihologie modernă din ultimii ani (Aletha Solter, Alfie Kohn, Dan Siegel, Michael Thompson etc.).
Æ De asemenea, am susținut prezentări interne și externe (studenților și clienților) în comunicare, public speaking, social media; am creat o serie de episoade utile pentru studenți, tineri aplicanți și antreprenori - “Comunicarea în scris: Codul bunelor maniere“. Am fost, timp de câțiva ani, redactor-șef al revistei interne de multinațională.
Æ Am organizat variate evenimente externe corporate, dar și interne: teambuildinguri și petreceri tematice, petreceri pentru copiii angajaților etc.
Æ Vorbesc fluent engleză și franceză (traducător autorizat).
Æ Hobbies: fotografia, designul interior, grădinăritul, arta și cultura, filmele europene.